Astăzi a fost depus un proiect de lege pentru crearea unor camere de consum și consiliere pentru dependeții de droguri. Ce sunt aceste spații și de ce este nevoie de ele în București?
Citez din articolul propus: „Camerele de consiliere și consum supravegheat sunt facilități sanitare sterile, amenajate special, în care persoanele dependente pot primi consiliere și pot consuma supravegheat droguri într-un mediu sigur, în prezenţa unei echipe multi-disciplinare de profesionişti, cu scopul de a reduce riscurile asociate consumului de droguri în spații publice, atât pentru consumatori, cât și pentru comunitate.”
Consumul de droguri va fi permis doar în aceste spații.
Legea a fost scrisă de Petre Florin Manole, deputat și membru al comisiei pentru drepturile omului, Marian Ursan, de la ONG-ul Carusel și Agenția Națională Antidrog (ANA).
Consumatorii de droguri injectabile din București, aproximativ 9000 de oameni (conform Agenției Naționale Antidrog) vor fi principalii beneficiari ai acestor servicii. Dacă legea va trece, iar camerele vor fi implementate de către ANA și ONG-urile care lucrează cu dependenții de droguri, aceștia vor avea un spațiu în care vor putea să consume heroină sau legale sau ce vor ei, sub supravegherea unor medici și asistenți sociali.
Sunt anumite zone în București, aleea Livezilor sau strada Anton Pann, unde găsești seringi folosite la tot pasul: în parcuri, în scări de bloc sau pe stradă. Coșmarul oricărui părinte este ca copilul lui să se înțepe în ele. Dacă dependenții de droguri vor folosi camerele de consum, își vor lăsa seringile folosite acolo.
Medicii și asistenții se vor asigura că beneficiarii au seringi suficiente și curate, care nu transmit boli infecțioase, și un mediu steril în care să se injecteze. Numărul oamenilor care se îmbolnăvesc cu HIV, hepatita C sau hepatita B va scădea, la fel și numărul celor care mor de la supradoză.
În prezent, un dependent de heroină, bolnav de HIV, „costă spitalul 30.000 de lei pe săptămână”, mi-a spus doctorul Adrian Abagiu, medic infecționist specializat în toxicodependență. Costurile sunt atât de mari pentru că pacientul a ajuns la spital în ultimul moment, când are nevoie de multe medicamente, iar șansele de supraviețuire sunt oricum mici.
Dar dacă vor exista camere de consum, el va intra mai repede în atenția medicilor și cheltuielile ar scădea la 3.000 de lei pe lună. Dependenții care își doresc să se lase vor fi îndrumați către programe de terapie și le va fi mai ușor să devină cetățeni care muncesc, plătesc taxe, au familie și duc o viață normală.
Abordarea de tip război împotriva drogurilor a pornit din America, de pe vremea lui Richard Nixon și nu a dus decât cheltuirea unor sume imense de bani și la arestarea și stigmatizarea unor oameni care au nevoie de tratament și terapie, nu de ani de închisoare și dispreț din partea comunității.
Tot ce-am spus mai sus nu e vreo teorie hipioată, ci mă bazez pe zeci de studii pe care le-am citit în ultimii ani, de când documentez tema dependenței și a consumului de droguri. În 2015 am fost în Barcelona ca să văd cum funcționează o astfel de cameră și să aflu ce spun autoritățile despre beneficiile ei.
180 – 200 de pacienți trec zilnic prin acel centru. Majoritatea sunt bărbați care trăiesc pe stradă. Consumatorii merg acolo să se relaxeze și primesc suc, cafea, biscuți și sandvișuri. „40% dintre pacienții noștri încearcă să se lase”, mi-a spus un asistent social. „Ideea este să-i ținem în viață până când hotărăsc să se schimbe, noi nu-i obligăm. Aici n-a murit nimeni de supradoză.”
Se organizează ateliere, dezbateri, turnee de șah, se proiectează filme, au chiar și o mică bibliotecă. În spate există o cabină de duș și două toalete. Dependenții primesc săpun, pastă, periuță pentru dinți, lame, spumă de ras și haine curate.
Sala de consum are patru mese de fier, opt scaune albe de plastic, coșuri galbene de gunoi și instrucțiuni de injectare atârnate de perete. Pacienții primesc două seringi, două fiole cu apă distilată, tampon cu alcool, hârtie, garou și prezervative.
În ultimii 30 de ani, după ce au stabilit că dependența trebuie tratată ca o boală, spaniolii au redus consumul de droguri injectabile cu 40%. Tot prin anii ’80, între 70-80% dintre utilizatorii de droguri erau seropozitivi. Astăzi numărul a coborât undeva la 15-25%.
Contrar prejudecăților, nu există niciun studiu care să arate că spațiile pentru injectare cresc numărul dependenților sau frecvența cu care ei consumă droguri. Dimpotrivă, în Spania și Elveția, autoritățile au închis câteva camere pentru că numărul heroinomanilor a scăzut aproape de zero.
În Europa camerele de consum există de treizeci de ani. Sunt aproximativ 90 de astfel de spații în țări precum Franța, Germania, Portugalia, Spania, Elveția, Olanda, Danemarca, Norvegia sau Grecia.